Unde mergem cand visam?

Visele au exercitat o indelungata fascinatie asupra imaginatiei umane.

Ne petrecem aproximativ o treime din viata in stare de somn si o mare parte a noptii visand.

Visele intense sau cele tulburatoare sunt cele care ne lasa impresii greu de uitat.

Dar ce sunt visele? Si ce semnificatie au pentru cel ce viseaza, daca au vreuna?

La inceputul secolului al IV-lea i.Ch.,Chuang-tzu, un filosof chinez, a relatat urmatoarea parabola:

Când oamenii viseaza, nu sesizeaza ca acela este un vis. Unii chiar au un vis in vis si numai cand se trezesc isi dau seama ca totul a fost un vis. Si astfel, cand Marea Trezire va veni asupra-ne, vom afla ca aceasta viata este un mare vis. Doar nebunii se cred a fi treji acum.

Odata, eu, Chuang-tzu visam ca eram fluture, zburand incoace si incolo, cu toate intentiile si scopurile unui fluture. Eram constient doar ca-mi urmez fanteziile ca fluture si inconstient de individualitatea mea ca fluture. Brusc, m-am trezit, culcat, eu insumi din nou. Acum nu stiu daca eram omul visand ca este fluture sau un fluture care se viseaza om.

Exista mai multe modalitati de a raspunde observatiilor lui Chuang-tzu.

Unele culturi traditionale pot plasa taramul viselor pe picior de egalitate cu taramul constiintei de fiecare zi, cum pare sa fi facut Chuang-tzu.

Acesta este cazul arborigenilor australieni care aleg in anumite cazuri sa nu distinga intre evenimentele din starea de veghe si cele din vis.

Remarcile lui Chuang-tzu sugereaza, de asemenea, ca poate lumea, asa cum o experimentam obisnuit, nu este mai reala decat un vis.

Filosofiile traditionale orientale imbratiseaza adesea asertiunea ca aceasta lume este la fel de iluzorie ca visul.

Frecvent, visele par a fi experientele unei lumi paralele incerte.

Reflectand asupra acestei experiente, putem specula ca, in timpul viselor, calatorim într-un taram alternativ real.

S-a sugerat ca aceasta e una dintre principalele surse ale ideii ca lumea viselor este o lume spirituala, distincta de cea fizica.

Dacă aceasta ipoteza este adevarata, fie si numai partial, atunci visele contribuie la una dintre notiunile de baza ale religiei.

S-a avansat de asemenea ipoteza ca visele pot fi asociate ideii ca sufletul e distinct de corp. In timpul viselor, experimentam calatoria pe alte taramuri, interactionand cu oamenii si facand diferite lucruri simultan, in timp ce corpul ramane in pat.

Desi taramul viselor este plin de umbre si chiar ireal, el este perceput ca un loc real. Pentru ca experienta este atat de reala, este usor sa speculezi ca , in timpul viselor, sinele constient se separa cumva de corp.

Dacă adaugam acesteia experienta comuna a intalnirii in vis cu prieteni si rude disparute, nu este un pas prea mare sa conchidem ca acelasi „suflet”, separat de corp in timpul viselor, supravietuieste mortii trupului.

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

Logo