Somnul si Visele

Ce fenomene si procese importante au loc in organismul nostru in timpul somnului? De ce mintea noastra, prinsa in mrejele somnului, se avanta in acele calatorii fantastice si ciudate pe care le numim vise?

Faptul ca dormim aproximativ o treime din viata poate părea o pierdere de vreme, dar somnul este o conditie a supravietuirii – totodata el este si o perioada de activitate intensa, plina de evenimente bizare si dramatice.

O persoana normala isi petrece aproape o treime din viata dormind. Un copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani!

Dar cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variaza de-a lungul vietii. Un nou nascut doarme in reprize de o ora sau doua, dupa care se trezeste flamand si agitat.

In total doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe masura ce bebelusul creste, el va dormi mai mult si perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai putin.

Nevoi individuale de somn

La varsta de trei sau patru ani, cei mai multi copii dorm neintrerupt cel putin 12 ore pe noapte si cei mai multi dintre ei trag si un pui de somn dupa masa.

Un adult normal doarme sapte sau opt ore pe noapte. Dar acestea sunt doar niste estimari medii. In realitate exista variatii destul de mari de la o persoana la alta.

Unii copii dorm doar cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa nu le afecteze sanatatea. Altii in schimb au nevoie de mult mai mult somn.

Exista adulti care dorm doar doua sau trei ore pe noapte, in timp ce altii au nevoie de zece sau chiar de mai mult.

Majoritatea oamenilor in varsta atipesc in timpul zilei, iar noaptea dorm foarte putin.

Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai multi factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de munca si grijile din timpul zilei, si obiceiurile insusite de-a lungul vietii.

Important este sa putem ramane treji si activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra si sa nu dam semne de oboseala pana la ora culcarii.

Dacă o persoana doarme adanc si fara intreruperi – indiferent de durata somnului – iar dimineata se trezeste odihnita, inseamna ca doarme destul.

Somn insuficient

Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui creeaza probleme.

Insuficienta somnului ii face pe oameni sa se simta obositi, dezorientati si incapabili sa se concentreze. De asemenea provoaca dureri de cap, ameteli, depresii, agresivitate si iritabilitate.

In cazul in care lipsa somnului creaza probleme, vorbim despre insomnie.

Dacă lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinatii, adica poate auzi, mirosi, vedea, simti lucruri inexistente.

In concluzie, somnul este necesar pentru desfasurarea unei vieti normale. Care ar fi explicatiile exacte?

Undele creierului

De peste o suta de ani oamenii de stiinta au escoperit ca creierul uman si animal emite continuu semnale electrice slabe.

Aceste semnale trec prin milioanele de celule nervoase interconectate (neuroni), elemente principale de alcatuire a creierului. Aceste semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului si prin muschii capului la epiderma.

O serie de electrozi atasati de capul unei persoane preiau aceste semnale si le transmit unui instrument humit electroencefalograf, sau aparat EEG.

Acest instrument amplifica semnalele si le afiseaza sub forma unor unde pe un ecran sau pe o hartie ce inainteaza uniform.

Rezultatul obtinut este o electroencefalograma sau EEG. Aceasta descrie principalele tipuri de unde emise de creier.

Când persoana supusa testului este treaza, electroencefalograma reprezinta tipuri diferite de unde. In functie de starea in care se afla subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, suparat sau emotionat.

Când dormim, majoritatea functiilor corpului sunt incetinite. Dar semnalele emise de creier nu inceteaza. Ele se modifica chiar de mai multe ori in cursul unei nopti.

Adormirea

In momentul in care ne intindem pe pat si inchidem ochii, EEG-ul ar arata o serie deunde de amplitudine constanta. Sunt inregistrate aproximativ zece unde complete indecurs de o secunda – ceea ce inseamna ca frecventa lor este de aproximativ 10Hz (Hertz sau cicluri pe secunda). Ele sunt denumite unde alfa.

Pe masura ce adormim, undele alfa dispar. Sunt inlocuite de unde mult mai variabile si care coboara pana la o frecventa de 1-3Hz. Acest somn este caracterizat de unde bio-electrice lente. Acestea sunt ocazional intrerupte de izbucniri scurte de unde mai rapide.In acest moment suntem complet adormiti.

Procesele fiziologice sunt incetinite. Respiratia este atenuata si superficiala, inima bate mai incet, iar presiunea sangelui este scazuta. Rinichii produc mai putina urina, glandele salivare mai putina saliva, glandele lacrimare mai putinelacrimi, iar celulele peretilor nasului si ai gatului produc cantitati mai reduse de mucus.

Majoritatea muschilor corpului sunt in acest moment relaxati. Hrana este digerata într-un ritm mult mai lent. Temperatura corpului scade cu aproximativ jumatate de grad celsius, atingand un punct de minim la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai multi oameniacesta e situat in jur de 3-4 noaptea).

O serie de procese se intensifica in timpul somnului. De exemplu creste productia anumitorhormoni (mesagerii chimici ai corpului) in sange. Cicatrizarea unor rani sau taieturi seaccelereaza. In ansamblu corpul este ocupat cu intretinerea functiilor vitale si vindecarea anumitor afectiuni.

Somnul profund

In timpul somnului profund (caracterizat de unde lente), nu ramanem perfect nemiscati.
Fara sa ne dam seama, uneori miscam mana pentru a indeparta un colt de patura care ne gadila sau o musca care ne enerveaza. Totodata ne schimbam si pozitia corpului – din 6 in 6 minute in anumite perioade, iar in decursul unei nopti pana la 40 de ori.

Aceste miscari se realizeaza in mod automat. Ele au grija ca vasele de sange sa nu fie supuse unei presiuni prea mari, iar nervii sa nu fie prea tare presati, ceea ce ar putea da nastere unor probleme.

Simturile noastre continua sa lucreze, trimitind semnale creierului. Majoritatea sunt igporate, dar in caz de pericol creierul va raspunde.

Dacă simtim miros de fum sau daca auzim pe cineva plangand, mai mult ca sigur ne vom trezi.

Dupa o ora sau doua, apar noi schimbari.

Undele emise de creier devin mai rapide, semanand din ce in ce mai mult cu cele din perioada de adormire. Anumite functii ale corpului, cum ar fi respiratia sau activitatea cardiaca, se accelereaza usor. Corpul si creierul intra intr-o noua faza a somnului, numita REM.

Ciclul REM

REM semnifica miscarea rapida a ochilor (Rapid Eye Movement). In aceasta faza a somnului ochii se misca in toate directiile, ca si cum ar inspecta rapid imprejurimile. Dar pleoapele raman inchise pe tot parcursul somnului.

Respiratia si bataile inimii pot deveni mai rapide si iregulate, iar mainile, picioarele si fata pot tresari. In acest interval s-ar putea sa vorbim in somn.

Undele reprezentate pe electroencefalograma sunt rapide, semanand foarte mult cu cele obtinute atunci cand incercam sa adormim, dar suntem inca treji.

Fiecare faza de somn REM dureaza intre 15 si 20 de minute. Apoi corpul si creierul se relaxeaza si isi incetinesc activitatea; urmeaza o noua faza de somn profund.

Dupa o perioada de 60 pana la 90 de minute, se va instala din nou un somn de tip REM.

Modelul recurent

Aceste doua tipuri de stari de somn altemeaza de patru-sase ori intr-o noapte. Spre dimineata, fazele de somn caracterizate de unde lente devin mai scurte si mai putin profunde,
iar cele de tip REM devin mai lungi.

In cele din urma somnul profund dispare, iar undele emise de creier trec treptat de la faza REM, la faza de trezire. Incepe o noua zi.

Somnul de tip REM prezina un interes deosebit pentru oamenii de stiinta. In laboratoare special amenajate pentru studiul somnului, prin intermediul unor EEG-uri si a altor
instrumente speciale, sunt observate undele emise de creier si evolutia functiilor corpului persoanelor ce s-au oferit voluntare.

Când sunt treziti in timpul fazei REM, aproape toti voluntarii spun ca au visat.

Visele

Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare noapte, mai ales in timpul fazei de somn REM.
Dacă ne amintim ce am visat depinde foarte mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in mijlocul fazei REM isi amintesc visele foarte amanuntit si le pot descrie cu multa claritate.

Dacă sunt trezite dupa aproximativ cinci minute de la terminarea fazei REM, isi amintesc doar partial visele si relatarea este confuza. In cazul in care sunt treziti la zece minute dupa incetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu isi mai aduc aminte visele deloc.

Din aceasta cauza ne amintim cu predilectie visele avute dimineta devreme, inainte de trezire, cand creierul trece printr-o perioada prelungita de somn REM si probabilitatea
sa visam este foarte mare.

Caracteristicile viselor

De cele mai multe ori visele sunt predominant vizuale, rareori implicand senzatii ca mirosul, gustul, auzul.

De cele mai multe ori visele sunt alb-negru si nu colorate.

Anumite teme revin mereu in visele noastre; de exemplu zborul, caderea, senzatia de incoltire, intalnirea unor persoane cunoscute in locuri total straine sau intalnirea unor persoane straine in locuri familiare.

Ne putem visa intr-o situatie fara iesire: incercam sa fugim si nici macar nu ne urnim din loc, sau suntem in timpul unui examen pentru care nu am invatat nimic.

De-a lungul secolelor oamenii au incercat sa afle daca ceea ce visam are vreo semnificatie.

S-au oferit numeroase explicatii cu privire la vise. Una dintre ele a fost versiunea mistica care sustine ca in timpul somnului mintea poate calatori in alte timpuri, in alte locuri sau in „alte dimensiuni”.

Unii oameni au vise profetice. Cu toate progresele realizate, aceste presupuneri nu pot fi confirmate.

Semnificatia viselor

Oamenii de stiinta, in special psihologii, au emis o serie de explicatii cu privire la motivul pentru care visam si semnificatia viselor. Una dintre explicatii sustine ca ele sunt legate de evenimente importante petrecute in ultimele doua zile.

In timpul somnului, mintea aflata in stare de inconstienta revede aceste evenimente. Ea incearca sa exprime ganduri si dorinte pe care le reprima atunci cand e treaza.

Psihiatrul Sigmund Freud a fost printre primii oameni de stiinta care s-au interesat in mod serios de vise; el a abordat aceasta problema in cartea sa Interpretarea viselor (1900).

El a sustinut ca visele sunt simboluri ale dorintelor si ideilor pe care le reprimam atunci cand suntem treji.

Majoritatea acestor impulsuri, sustinea Freud, sunt de natura sexuala.
O alta explicatie a viselor a fost indepartarea tensiunii si a dezordinii din creier, permitandu-i acestuia sa sorteze si sa stocheze informatiile importante adunate in timpul zilei. De-a lungul zilei creierul primeste atat de multe informatii, incat are nevoie de timp si liniste pentru a le sorta si a decide care dintre ele trebuie pastrate in memofie.

In pofida tuturor cercetarilor si experimentelor, exista relativ putine informatii cu privire la modul in care este controlat somnul si care este utilitatea sa.

Modul in care dorm animalele este in stansa legatura cu nevoile lor de supravietuire.

Zebra si gnu, care sunt adeseori atacate de lei, dorm foarte putin. Gorilele, la fel ca oamenii, sunt expuse intr-o mai mica masura pericolului de a fi atacate. Ele isi gasesc in fiecare noapte un culcus ferit si confortabil, departe de activitate si de zgomote.

S-ar parea ca exista doua mecanisme prin intermediul carora este controlat somnul.
Mecanismele care declanseaza senzatia de somn au la baza anumite substante chimice prezente in corp. Când corpul este treaz si activ, aceste substante chimice se acumuleaza,
facand persoana sa se simta din ce in ce mai obosita. Nivelul multor hormoni prezinta variatii importante in decursul unei zile.

Substantele chimice responsabile de inducerea somnului sunt serotonina si noradrenalina.

Serotonina este in principal localizata într-un grup de celule nervoase denumite nuclei bazali, in partea inferioara a creierului, in trunchiul cerebral.

Noradrenalina este concentrata tot in trunchiul cerebral, in puntea lui Varolio. Se crede ca puntea lui Varolio transmite mesaje de stimulare spre cortex, elementul „gandirii” din creier, creand activitatea mintii din timpul somnului REM. In acelasi timp trimite mesaje inhibitoare la muschi, astfel incat pesoana sa nu faca efectiv miscarile visate.

Starea de veghe

Exista un mecanism care ne mentine in stare de veghe, luptand impotriva celui care ne induce somnul. Acest mecanism stimulat de semnalele trimise de simturi incearca sa mentina creierul treaz. Mecanismul de alerta este situat in formatiunile reticulare din trunchiul cerebral.

Acest centru este excitat de semnalele trimise de ochi, urechi si alte organe senzitive, apoi transmite la randul lui semnale cortexului, mentinandu-l in stare de veghe si activ.

Când se primesc din ce in ce mai putine semnale din exterior, mecanismul de alerta stimuleaza tot mai putin cortexul. In natura acest lucru se intampla la caderea serii, cand
se intuneca si zgomotele sunt mult atenuate.

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

Logo