Ouroboros, numit și Oroboro, este un simbol antic care are de obicei reprezentarea unui șarpe sau a unui dragon care își mănâncă propria coadă, formând un cerc.
Cuvântul provine din greacă, unde ouro poate fi înțeles ca „coadă”, iar boros se traduce prin „a mânca”. Cu toate acestea, există o altă explicație pentru originea termenului, de asemenea larg acceptată, în care aur ar fi cuvântul copt pentru „rege”, în timp ce ob provine din ebraică și are sensul de „șarpe”.
Simbolul ouroboros este foarte vechi și este legat de multe culturi și tradiții, astfel încât se pot găsi diverse interpretări ale semnificației sale. Totuși, în general, putem spune că reprezintă în mod special eternitatea, reprezentând, de asemenea, tot ceea ce, într-un fel sau altul, este legat de ea, cum ar fi creația, întoarcerea eternă, universul, nașterea, moartea și învierea, ciclurile vieții, reînnoirea, evoluția, timpul, schimbarea, fertilizarea și așa mai departe.
Ouroboros este un simbol emblematic în care un șarpe sau un balaur este reprezentat cu coada în propria gură, devorându-se continuu și renăscând.
Apare sub numeroase forme în diferite culturi din istoria antică. Ouroboros apare în documentele arhaice din Egipt, Grecia, India, Japonia și în cultura aztecilor, unde era numit Șarpele cu pene sau Quetzalcoatl.
Originea lui Ouroboros
Oroborosul apare în culturile egipteană și greacă antice, printre altele, și este considerat un simbol al gnosticismului și alchimiei. Numele ouroboros, în limba greacă, înseamnă literalmente „devorator de sirop”.
Cel mai vechi ouroboros cunoscut apare în mormântul faraonului egiptean Tutankhamon, din secolul al XIII-lea î.Hr. Egiptologii cred că simbolul de acolo era folosit pentru a face referire la timpul ciclic, care se întoarce asupra lui însuși. Vechii egipteni înțelegeau timpul ca pe o serie de cicluri care se repetă, mai degrabă decât ca pe ceva liniar care evoluează constant. În centrul acestei idei se aflau ciclul apelor râului Nil (un ciclu care se repeta în fiecare an în diferitele anotimpuri) și ciclul soarelui, care răsare și apune în fiecare zi.
Semnificația lui Ouroboros
Simbolul ouroboros reprezintă unitatea tuturor lucrurilor, materiale sau spirituale. Această unitate nu dispare niciodată, ci doar își schimbă forma într-un ciclu etern de distrugere și re-creare. Oroborosul este înțeles ca repetiție, reînnoire și ciclul etern al timpului. În general, se referă la crearea universului, la renașterea eternă a vieții pe pământ și la continuitate.
Simbolul Ouroboros
Vederea simbolului ouroboros i-a dat chimistului August Kekulé von Stradonitz (1829 – 1896) ideea de a lega atomii de carbon, formând astfel inelul benzenic. Alchimiștii greci din Alexandria au produs piese de aur care prezintă ouroborosul plus fraza „Unul este totul”. Acesta este doar un fragment din fraza mai amplă: „Unul este Totul, și de către Toți, și pentru Toți. Și dacă nu conține totul, atunci totul este nimic.”
Simbolistica Ouroboros
Ideea ciclului vieții este, de asemenea, legată de simbolismul ouroboros, care este recunoscut ca fiind cel mai vechi simbol al alchimiei. Pentru alchimiști, ea semnalează schimbarea dintre anotimpuri, dinamica cerurilor, energia ciclică a vieții.
Este, de asemenea, simbolul care îl reprezintă pe zeul roman, Janus, responsabil pentru intrări și alegeri. Acesta reprezintă, de asemenea, șarpele biblic din Grădina Edenului.
Care este semnificația lui Ouroboros
Fiecare cultură atribuie o semnificație ouroborosului, dar, în general, simbolul se referă la ciclul infinit al vieții și la echilibrul dintre diferitele forțe care locuiesc în fiecare ființă umană. În unele sensuri, este apropiat de sensul de yin și yang din cultura chineză.
Ouroboros în misticism
De asemenea, ouroborosul a fost un simbol printre gnostici. Pentru gnostici, părțile opuse ale ouroborosului reprezintă ceea ce este divin și ceea ce este lumesc în oameni. Chiar dacă sunt opuse, aceste părți trăiesc împreună în echilibru în fiecare persoană.
În mitologia nordică, ouroboros apare sub forma șarpelui intitulat Jormungandr, care înconjoară lumea cu coada în gură. În hinduism, ouroboros face parte din fundația pe care se sprijină lumea. Este un balaur care se învârte în jurul cozii, care susține cei patru elefanți care, la rândul lor, susțin lumea.
Ouroboros în budism
Pentru budism, figura ouroborosului ne învață să privim în interiorul nostru pentru a evolua spiritual în mod continuu.
Ouroboros în francmasonerie
Francmasonii văd în ouroboros un simbol al eternității, al reînnoirii, al iubirii și al înțelepciunii. Oroborul se găsește pe fațadele de intrare ale lojilor masonice, asociat cu alte simboluri ale masoneriei, cum ar fi compasul și pătratul.
Ouroboros în Yoga
În yoga, Ouroboros reprezintă Kundalini, care este puterea sau energia divină care mișcă totul. De asemenea, este reprezentat ca tulpina unei flori de lotus tinere care strălucește și se încolăcește pe sine ca un șarpe care își ține coada în gură.
Ouroboros în religiile africane
În religiile africane, ouroborosul se regăsește ca reprezentant al semizeului Aidophedo, care este identificat ca fiind cel care își mușcă propria coadă.
Ouroboros în diferite culturi
Arhetipul Ouroboros apare în mai multe culturi în perioade diferite. În America, simbolul se regăsește în cultura aztecă, identificată cu Quetzálcoatl, unde este numit și Serpiente Emplumada (Șarpele cu pene), reprezentat prin figura zeului-șarpe care își mănâncă propria coadă.
În cadrul tradițiilor asiatice, ouroborosul este un simbol în budism, unde simbolizează starea meditativă, actul individului de a se privi pe sine căutând așa-numita prezență deplină, unde nu există început sau sfârșit.
În hinduism, simbolul se regăsește în imaginea balaurului care se află în jurul broaștei țestoase, care la rândul ei se află sub cei patru elefanți care sunt suportul lumii, simbolizând ciclul etern al creației.
Totuși, în cadrul yoga, ouroborosul poate fi identificat cu energia Kundalini, ambele reprezentate de șerpi, iar aici simbolul ar fi un simbol al energiei vitale care activează chakrele sau al puterii divine.
În China, simbolul este identificat cu Yin și Yang, simbolizând polaritățile universului și complementaritatea lor.
În tradițiile europene, putem găsi, de exemplu, prezența sa ca un simbol important în gnosticism, cu referire la eternitate și la sufletul lumii; în alchimie, de asemenea, ouroborosul este foarte mult menționat, apărând ca o reprezentare a universului și a ciclurilor sale în general, nu numai în sens macro, ci și a ciclurilor perceptibile și prezente în viața noastră de zi cu zi, cum ar fi anotimpurile, ziua și noaptea; În Roma antică, simbolul părea să îl desemneze pe zeul Janus, zeul alegerilor, al începuturilor și al sosirilor; în mitologia creștină poate fi identificat cu șarpele din Grădina Edenului din povestea lui Adam și Eva; în mitologia nordică, Ourobouros apare ca Jormungandr, șarpele popular care își devorează propria coadă.
Simbolul este, de asemenea, prezent în tradițiile africane străvechi, apărând ca figură sacră identificată cu Aidophedo, un nume care poate fi tradus prin „cel care își devorează coada”, referindu-se la un semizeu prezent în multe religii africane.
Ouroboros ca tatuaj
Tatuajul ouroboros poartă semnificația reînnoirii, căutarea eternă de a se uita la sine, puterea constantă de a începe din nou și de a renaște. Poate fi realizată în culori sau alb-negru. Designul său va găsi mii de modele de referință în lucrări răspândite de-a lungul istoriei și al culturilor.
