Infrunta-ti spaima invatand explorarea visului

Visele au starnit intotdeauna un interes constant.

Fie ca e vorba de culturile primitive, de Biblie, de antichitatea greco-romana sau de psihanaliza moderna sau psihoterapia jungiana, visul s-a aflat pe un loc central si a fost studiat cu ardoare.

Visul a reprezentat o enigma si a starnit un interes deosebit prin care s-a sperat dezlegarea misterului si dezvaluirea semnificatiei ascunse a continutului.

Sigmund Freud

Sigmund Freud a fost numit unanim parintele psihanalizei.

El a descoperit principalele teme ale psihanalizei si a impus treptat practica psihanalizei ca psihoterapie a nevrozelor.  Freud este autorul unei lucrari monumentale dedicate interpretarii viselor, publicata in anul 1900 sub denumirea „Interpretarea viselor”.

In aceasta carte, Freud analizeaza propriile sale vise, in care prezinta etapele elaborarii visului si incearca sa explice structura aparatului psihic. Este prima lucrare stiintifica dedicata interpretarii viselor imbogatita constant in editii succesive  si aceasta lucrare a influentat profund modul de abordare teoretica a visului.

In conceptia lui Freud, dorintele interzise scapa controlului constient din timpul starii de veghe si apar in somn in timpul visului cautand in felul acesta sa patrunda in constiinta. Si pentru ca aceste dorinte au o natura „interzisa”, aceasta face ca ele sa fie percepute de catre visator drept stanjenitoare, ele pot provoca trezirea.

Conform conceptiei lui Freud, functia viselor este aceea de a impiedica trezirea aparand Eul si transformand dorintele inacceptabile într-un ansamblu de imagini acceptabile. In acest fel, i se ingaduie visatorului sa-si continue somnul.

In lucrarea „Interpretarea viselor”, Freud noteaza :

„Toate visele sunt într-un sens, vise de inlesnire. Ele servesc scopului de a prelungi somnul, de a impiedica trezirea. Visele sunt PAZNICII somnului, si nu perturbantii lui”.

„Cenzura”, supraeul, este instanta raspunzatoare pentru aceasta functie a visului, care determina dorinta interzisa (continutul latent al visului, cum il numea Freud) sa se disimuleze si sa se manifeste sub o forma care sa nu perturbe Eul si nici sa nu trezeasca visatorul.

Visul este astfel continutul manifest al dorintei, interzise, disimulate.

Natura visului manifest este adesea stranie, irationala , aceasta se explica prin faptul ca cenzura apeleaza la mecanisme ca: deplasarea, condensarea, simbolizarea, figurabilitatea si acestea au scop defensiv.

Freud a folosit tehnica asocierii libere in interpretarea viselor prin care visatorul pleca de la o imagine din vis si lasa sa se asocieze acesteia toate gandurile in deplina libertate.

Refacerea conexiunilor pe care lucrarea visului le-a distrus e insasi sarcina ce trebuie indeplinita de procesul interpretativ”, sustinea Freud in aceeasi lucrare amintita mai sus.

„Interpretarea viselor reprezinta calea regala catre cunoasterea activitatilor inconstiente ale mintii”, sublinia Freud.

Carl Gustav Jung

Carl Gustav Jung, psihiatru si psihoterapeut cu o personalitate complexa, nu reusea niciodata sa se opreasca la ceva anume, odata obtinut.

El mergea mereu inainte, aprinzandu-si din urma viziunea, zorea spre mai departe manifestand un interes constant pentru OM in ceea ce priveste cunoasterea sa si ameliorarea starii de sanatate.

El simtea incatusarea daimonului sau care-i determina creativitatea pe taramul explorarii conditiei umane traind sentimentul ca se afla ca pe un camp de batalie.

Jung, a urmat abordarea freudiana la inceput, mai tarziu i-a constatat limitele si a inceput sa aiba anumite rezerve ce erau similare rezervelor pe care le nutrea in mod serios fata de psihanaliza ca intreg.

Freud nutrea convingerea ca visele isi extrag continutul manifest din amintirile reziduale mentionand doua surse: evenimentele zilei precedente si copilaria.

Jung admitea aceasta, dar mergea mai departe si sustinea ca visele au o a treia sursa, mai profunda si aceasta tine de istoria evolutiei speciei noastre, pe care o numea inconstientul colectiv.

In timp ce Freud considera ca visele au o origine predominant sexuala, Jung avea credinta ca visele isi au originea într-un tip de preocupari mult mai extinse, anume in problematica fundamentala a existentei umane.

Jung sustinea ca visele sunt creatii naturale ale psihismului, ele indeplinesc o functie homeostatica ori de autoreglare si se supun imperativelor biologice de adaptare in vederea acomodarii individuale, a cresterii si supravietuirii.

Multa vreme identificat cu miscarea psihanalitica a lui Sigmund Freud pe care a sustinut-o,  Jung isi creeaza ulterior propria scoala si disciplina numita psihologie analitica.

Aceasta directie deviaza partial de la psihanaliza freudiana si aduce noi concepte si idei in campul studiului psihicului abisal.

 

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

Dictionar Vise de Noapte
Logo
Register New Account