De ce visam?

Visele sunt, de fapt, modul in care mintea interpreteaza multituea de semnale senzoriale cu care este bombardata si carora trebuie sa le faca fata in timpul vietii de zi cu zi.

Fara relaxarea somnului si a procesului de visare, o persoana ar suferi rapid caderi psihice.

ce inseamna cand visezi pirati

Visele sunt un fel de auto-curatare, auto-compensare – un sistem de alimentare care face spatiu in fiecare noapte pentru informatiile care se vor ivi in ziua urmatoare.

Visul, fiind o stare de constiinta modificata alaturi de starea de veghe si de somn, a constituit un subiect incitant pentru majoriatea cercetatorilor din sfera neurofiziologiei si a psihologiei.

Visul este o forma de mentatie, de activitate a creierului, diferita in functie de fazele somnului.

Sub aspect neurofiziologic, cercetatorii americani N. Kleitman si W. Dement recunosc 4 stadii ale somnului.

Stadii ale somnului:

I. Somnolenta

Undele Beta cresc in amplitudine (Beta subvigil); procentul de unde Alfa in lobul posterior (parietal-occipital) scade sub 50 % si e treptat inlocuit de unde Theta.

II. Somn usor

Apar unde Theta, fusuri de somn (cu frecventa de 14 Hz, amplitudinea de 40-50 Hz); la o persoana adulta sanatoasa, acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce dreapta.

De asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale centrale.

III. Somn stabil

Procentul de unde Delta depaseste 20 %, fiind unde ritmice in cea mai mare parte; undele Theta sunt neregulate; mai exista fusuri de somn.

IV. Somn profund

Procentul de unde Delta ritmice creste peste 50%; undele Theta apar acum regulat; dispar fusurile de somn.

Visurile apar periodic la granita dintre faza a I si II de somn, la un interval de 90 de minute si dureaza, de fiecare data, in medie 15-20 de minute.

Numit si „somn paradoxal”, starea de somn cu visuri este caracterizata printr-o puternica activitate cerebrala, asemanatoare cu cea din stare de veghe.

Un indicator al starii de somn cu visuri, pe langa „fusurile de somn”, obiectivate electroencefalografic, sunt miscarile rapide ale ochilor (numite REM de la denumirea in engleza – rapid eye movement).

Somnul lent, fara visuri este cel in care are loc „odihnirea” si regenerarea fortelor organismului, fizice si mentale. Chiar daca creierul continua sa lucreze, in faza de somn profund nu mai exista alte activitati mentale sau fiziologice suplimentare.

Cercetarile realizate au evidentiat ca somnul REM cu visuri este absolut necesar pentru om (si pentru unele animale). Prin aplicarea metodei privarilor de somn s-a constatat ca intreruperea visarii pe parcursul mai multor nopti are efecte destabilizatoare asupra organismului si mintii.

Mai mult, in urmatoarele nopti, in care individului i s-a permis visarea s-a constatat ca perioada in care viseaza creste direct proportional cu durata privarii de somn.

S-a postulat astfel ca declansarea normala a starii de somn cu vis (REM) implica acumularea la un nivel critic in timpul somnului a unor substante, a unor metaboliti, care trebuie sa fie consumati de catre procesele specifice care au loc in timpul somnului REM.

Somnul REM (cu visuri) vs somnul fara visuri

a) Miscari rapide oculare (REM), foarte similare cu cele din starea de veghe.
b) Aspectul particular, desincronizat al activitatii electrice corticale, foarte similar dar nu identic cu cel din stare de veghe. Acest aspect a determinat unii autori sa considere ca perioada de REM ca cea mai superficiala faza a variatiei ciclice a profunzimii somnului.
c) Modificari ale ritmului cardiac si ale presiunii sangvine.
d) Cresterea metabolismului cerebral.
e) Contractii musculare ale unor grupe musculare izolate, in timp ce activitatea tonica musculara este diminuata sau abolita.
f) Un aspect particular este activitatea intensa a musculaturii urechii medii, asemenea muschilor globilor oculari, similara cu cea din starea de veghe.
g) Raspunsurile evocate ale creierului la stimularea periferica sunt identice cu cele din starea de veghe.
h) Undele cerebrale de tip Theta foarte regulate in hipocamp.
i) Cresterea debitului circulator sanguin cerebral.

Dupa cum evidentiaza cercetarile asupra somnului, absolut toti oamenii viseaza. Insa doar o parte isi aduc aminte de visurile pe care le au in timpul noptii.

Majoritatea oamenilor isi aduc aminte de visuri doar in anumite perioade de viata, cu intervale lungi in care nu-si reamintesc visurile la trezire.

Efectele somnului fara visuri pentru organism:

  • Functie anabolica; rol in sinteza macromoleculara (proteine, ARN)
  • Previne si anihileaza oboseala fizica
  • Rol in procesele de memorie
  • Reface energiile fizice
  • „Odihna” propriu-zisa a sistemului nervos central

Efectele somnului cu visuri:

  • Modelarea si re-modelarea memoriei (indeosebi a memoriei de lunga durata) prin repararea, reorganizarea si formarea de noi conexiuni in sistemele neuronale si extensiile lor corticale.
  • Ofera substrat energetic si de memorie pentru atentie, procesele de invatare si pentru modelarea si integritatea personalitatii, a eului.
  • Reface sistemul nervos central dupa eforturile de invatare, dupa solicitari psihice, dupa stresuri si eforturi intelectuale.
  • Rol in alte mecanisme psihice (interactiuni, restructurari ale amintirilor memoriei).

0 0 voturi
Voteaza si tu!
Subscribe
Notify of
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
0
Participă si tu la discutii!x
()
x
Dictionar Vise de Noapte
Logo
Register New Account
Reset Password