De ce dormim. Teorii despre somn

Somnul a fost subiect de speculații și reflecții încă de pe vremea primilor filozofi greci, dar numai recent cercetătorii au descoperit modalități de a studia somnul într-un mod sistematic și obiectiv.

Introducerea de noi tehnologii, cum ar fi electroencefalograful (EEG), a permis oamenilor de știință să examineze și să măsoare tiparele și activitatea electrică produsă de creierul adormit.

Prezentare generală

Deși acum putem studia somnul și fenomenele conexe, nu toți cercetătorii sunt de acord asupra motivului exact pentru care dormim.

Tiparele de somn tind să urmeze un program destul de previzibil, iar experții sunt de acord că somnul joacă un rol esențial în sănătate și bunăstare.

Au fost propuse o serie de teorii diferite pentru a explica necesitatea somnului, precum și funcțiile și scopurile somnului.

În cele ce urmează sunt prezentate trei dintre principalele teorii care au apărut.

Teoria reparării și restaurării

Conform teoriei reparării și restaurării somnului, somnul este esențial pentru revitalizarea și restaurarea proceselor fiziologice care mențin corpul și mintea sănătoase și funcționează corect.

Această teorie sugerează că somnul NREM este important pentru refacerea funcțiilor fiziologice, în timp ce somnul REM este esențial pentru refacerea funcțiilor mentale.

Sprijinul pentru această teorie este oferit de cercetările din 2011 care arată că perioadele de somn REM cresc după perioade de privare de somn și activitate fizică intensă.

În timpul somnului, organismul își crește, de asemenea, rata de diviziune celulară și de sinteză a proteinelor, ceea ce sugerează și mai mult că repararea și restaurarea au loc în timpul perioadelor de somn.

În 2013, cercetătorii au descoperit noi dovezi în sprijinul teoriei reparării și restaurării, descoperind că somnul permite creierului să îndeplinească sarcini de igiena.

În numărul din octombrie 2013 al revistei Science, cercetătorii au publicat rezultatele unui studiu care indică faptul că creierul utilizează somnul pentru a elimina toxinele reziduale.

Acest sistem de eliminare a deșeurilor este unul dintre principalele motive pentru care dormim. Este important să realizăm, totuși, că acest studiu a fost realizat pe șoareci și nu pe oameni.

Funcția de restaurare a somnului poate fi o consecință a eliminării îmbunătățite a deșeurilor potențial neurotoxice care se acumulează în sistemul nervos central treaz, au explicat autorii studiului.

Cercetările anterioare descoperiseră sistemul limfatic, care transportă deșeurile în afara creierului.

Potrivit unuia dintre autorii studiului, resursele limitate ale creierului îl obligă să aleagă între două stări funcționale diferite: treaz și alert sau adormit și curățat.

De asemenea, studiul sugerează că problemele de curățare a acestor deșeuri cerebrale ar putea juca un rol într-o serie de tulburări cerebrale, cum ar fi boala Alzheimer.

Teoria evoluției

Teoria evoluționistă, cunoscută și sub numele de teoria adaptivă a somnului, sugerează că perioadele de activitate și inactivitate au evoluat ca mijloc de conservare a energiei.

Conform acestei teorii, toate speciile s-au adaptat la somn în perioadele de timp în care starea de veghe ar fi fost cea mai periculoasă.

Sprijinul pentru această teorie provine din cercetarea comparativă a diferitelor specii de animale.

Animalele care au puțini prădători naturali, cum ar fi urșii și leii, dorm adesea între 12 și 15 ore în fiecare zi.

Pe de altă parte, animalele care au mulți prădători naturali au doar perioade scurte de somn, de obicei nu dorm mai mult de 4 sau 5 ore pe zi.

Teoria consolidării informațiilor

Teoria consolidării informației asupra somnului se bazează pe cercetarea cognitivă și sugerează că oamenii dorm pentru a procesa informațiile dobândite în timpul zilei.

Pe lângă procesarea informațiilor din ziua precedentă, această teorie susține, de asemenea, că somnul permite creierului să se pregătească pentru ziua următoare.

Unele cercetări din 2012 sugerează, de asemenea, că somnul ajută la cimentarea în memoria pe termen lung a lucrurilor pe care le-am învățat în timpul zilei.

Sprijinul pentru această idee provine dintr-o serie de studii privind privarea de somn care demonstrează că lipsa somnului are un impact serios asupra capacității de a ne aminti și de a ne aminti informații.

Teoria curățeniei creierului

O altă teorie majoră sugerează că somnul permite creierului să se curețe.

Studiul realizat în octombrie 2013 pe șoareci a constatat că, în timpul somnului, creierul se curăță de toxinele și deșeurile produse în timpul zilei.

Celulele creierului produc deșeuri în timpul activităților lor normale.

Pe măsură ce dormim, fluxul de lichid prin creier crește.

Acest lucru acționează ca un fel de sistem de eliminare a deșeurilor, curățând creierul de aceste produse reziduale.

CONCLUZIE

Deși există cercetări și dovezi care susțin fiecare dintre aceste teorii ale somnului, nu există încă un sprijin clar și net pentru niciuna dintre ele.

De asemenea, este posibil ca fiecare dintre aceste teorii să poată fi folosită pentru a explica de ce dormim.

Somnul are un impact asupra multor procese fiziologice, așa că este foarte posibil ca somnul să aibă loc din mai multe motive și scopuri.

Cel mai probabil, somnul servește unui număr de scopuri fiziologice și psihologice diferite, inclusiv curățarea toxinelor din creier și consolidarea informațiilor în memorie.

Click to rate this post!
[Total: 0 Average: 0]

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

Dictionar Vise de Noapte
Logo
Enable registration in settings - general