Deși există multe teorii care explică de ce visăm, nimeni nu înțelege încă pe deplin scopul lor, cu atât mai puțin cum să interpreteze semnificația viselor.
Visele pot fi misterioase, dar înțelegerea semnificației viselor noastre poate fi de-a dreptul confuză.
Conținutul viselor se poate schimba brusc, poate prezenta elemente bizare sau ne poate înspăimânta cu imagini terifiante.
Faptul că visele pot fi atât de bogate și convingătoare este ceea ce îi determină pe mulți să creadă că trebuie să existe un anumit înțeles al viselor noastre.
Unii cercetători proeminenți, cum ar fi G. William Domhoff, sugerează că, cel mai probabil, visele nu au niciun scop real.
În ciuda acestui fapt, interpretarea viselor a devenit din ce în ce mai populară.
Deși cercetările nu au demonstrat existența unui scop al viselor, mulți experți cred că visele au un sens.
Sensul are de-a face cu coerența și cu relațiile sistematice cu alte variabile, iar în această privință, visele au un sens.
În plus, ele sunt foarte „revelatoare” pentru ceea ce avem în minte.
Se presupune că șaptezeci și cinci până la o sută de vise ale unei persoane ne oferă un portret psihologic foarte bun al acelui individ.
Freud: Visele ca drum spre inconștient
În cartea sa „Interpretarea viselor”, Sigmund Freud a sugerat că conținutul viselor este legat de împlinirea dorințelor.
Freud credea că conținutul manifest al unui vis, sau imaginile și evenimentele reale ale visului, serveau la mascarea conținutului latent sau a dorințelor inconștiente ale visătorului.
Freud a descris, de asemenea, patru elemente ale acestui proces, pe care le-a denumit „munca viselor”:
- Comprimarea: Multe idei și concepte diferite sunt reprezentate în cadrul unui singur vis. Informațiile sunt condensate într-un singur gând sau imagine.
- Deplasarea: Acest element al lucrului cu visele maschează semnificația emoțională a conținutului latent prin confundarea părților importante și nesemnificative ale visului.
- Simbolizarea: Această operațiune cenzurează, de asemenea, ideile reprimate conținute în vis prin includerea unor obiecte care sunt menite să simbolizeze conținutul latent al visului.
- Revizuirea secundară: În timpul acestei etape finale a procesului de visare, Freud a sugerat că elementele bizare ale visului sunt reorganizate pentru a face visul comprehensibil, generând astfel conținutul manifest al visului.
C. Jung: Arhetipurile și inconștientul colectiv
Deși Carl Jung a împărtășit unele puncte comune cu Freud, el a considerat că visele sunt mai mult decât o expresie a dorințelor reprimate.
Jung a sugerat că visele dezvăluie atât inconștientul personal, cât și cel colectiv și credea că visele servesc la compensarea unor părți ale psihicului care sunt subdezvoltate în viața de veghe.
Jung a sugerat, de asemenea, că arhetipurile, cum ar fi anima, umbra și animus, sunt adesea reprezentate în vise prin obiecte sau figuri simbolice.
Aceste simboluri, credea el, reprezentau atitudini care sunt reprimate de mintea conștientă.
Spre deosebire de Freud, care sugera adesea că anumite simboluri specifice reprezintă gânduri inconștiente specifice, Jung credea că visele pot fi extrem de personale și că interpretarea acestor vise implica cunoașterea multor lucruri despre fiecare visător în parte.
Hall: Visele ca proces cognitiv
Calvin S. Hall a propus că visele fac parte dintr-un proces cognitiv în care visele servesc drept „concepții” ale unor elemente din viața noastră personală.
Hall a căutat teme și modele analizând mii de jurnale de vis ale participanților, creând în cele din urmă un sistem de codificare cantitativă care a împărțit ceea ce se află în visele noastre într-o serie de categorii.
Conform teoriei lui Hall, interpretarea viselor necesită cunoaștere:
- Acțiunile visătorului în cadrul visului
- Obiectele și figurile din vis
- Interacțiunile dintre visător și personajele din vis
- Cadrul, tranzițiile și rezultatul visului
Totuși, scopul final al acestei interpretări a viselor nu este acela de a înțelege visul, ci de a-l înțelege pe visător.
Cercetările efectuate de Hall au relevat faptul că trăsăturile pe care oamenii le manifestă în timp ce sunt treji sunt aceleași cu cele exprimate în vise.
Domhoff: Visele ca reflectare a vieții în stare de veghe
G. William Domhoff este un important cercetător al viselor care a studiat cu Calvin Hall la Universitatea din Miami.
În cadrul unor studii pe scară largă asupra conținutului viselor, Domhoff a constatat că visele reflectă gândurile și preocupările din viața trează a visătorului.
Domhoff sugerează un model neurocognitiv al viselor în care procesul de visare rezultă din procese neurologice și dintr-un sistem de scheme.5 Conținutul viselor, sugerează el, rezultă din aceste procese cognitive.
Popularizarea interpretării viselor
Începând cu anii 1970, interpretarea viselor a devenit din ce în ce mai populară.
Astăzi, consumatorii pot achiziționa o mare varietate de cărți care oferă dicționare de vise, ghiduri de simboluri și sfaturi pentru interpretarea și înțelegerea viselor.
Cercetarea în domeniul viselor va continua, fără îndoială, să crească.
Cu toate acestea, expertul în vise G. William Domhoff recomandă ca „...dacă nu considerați că visele dumneavoastră sunt amuzante, interesante din punct de vedere intelectual sau inspiratoare din punct de vedere artistic, atunci nu ezitați să vă uitați visele„.
Alții, cum ar fi Cartwright și Kaszniak, propun că interpretarea viselor poate dezvălui de fapt mai mult despre interpret decât despre semnificația visului în sine.
Cum influențează prejudecățile interpretarea viselor
Cercetătorii Carey Morewedge și Michael Norton au studiat visele a peste 1.000 de persoane din Statele Unite, India și Coreea de Sud.
Ceea ce au descoperit este că puțini dintre studenții universitari care au participat la cercetare credeau că visele lor erau pur și simplu răspunsul creierului la o stimulare aleatorie.
În schimb, cei mai mulți au susținut ideea lui Freud că visele dezvăluie dorințe și impulsuri inconștiente.
Ceea ce au mai descoperit, însă, este că ponderea și importanța pe care oamenii le acordă viselor lor depinde în mare măsură de prejudecățile lor. Este mai probabil ca oamenii să-și amintească visele negative dacă acestea implică persoane pe care deja nu le plac.
De asemenea, este mai probabil ca ei să ia în serios visele pozitive dacă acestea implică prieteni sau persoane dragi.
Cu alte cuvinte, oamenii sunt motivați să își interpreteze visele în moduri care susțin convingerile lor deja existente despre ei înșiși, despre lume și despre oamenii din jurul lor.
Cercetătorii au descoperit că elemente precum prejudecata de confirmare și prejudecata de autoservire pot avea un impact asupra modului în care oamenii răspund la propriile vise.
Deoarece oamenii au tendința de a-și lua visele în serios, sugerează cercetătorii, aceste vise pot deveni, de asemenea, un fel de profeție care se autoîmplinește.
Dacă visați că veți pica un examen, s-ar putea să fiți mai puțin motivați să învățați sau chiar să deveniți atât de stresat încât să aveți rezultate slabe.
Visele pot avea sau nu semnificație, dar cert este că interpretarea viselor a devenit o îndeletnicire populară.
Unii oameni chiar își bazează deciziile majore din viață pe conținutul viselor lor.
