Visul poate fi definit si ca reactie la unul sau mai multi stimuli care se manifesta în timpul somnului.
Acesti stimuli pot fi externi sau interni.
Stimuli externi
De exemplu: daca visam ca suntem prinsi într-o furtuna de zapada, pe vârful muntelui. E posibil ca gerul puternic pe care îl simtim sa fie generat de faptul ca ne este pur si simplu frig, fie pentru ca nu suntem bine înveliti, fie pentru ca temperatura din camera în care dormim a scazut brusc.
Experientele efectuate pe subiecti adormiti au permis stabilirea unei legaturi între vis si fenomenele externe.
Dacă peste o persoana care doarme sunt lasate sa cada câteva picaturi de apa rece, aceasta viseaza ca ploua, ca e vânt si frig. Aceeasi experienta, facuta însa cu un alt individ, da nastere unui vis diferit, dar în care tot apa este elementul predominant.
Un somn linistit depinde in mare parte de patul in care ne petrecem noptile. Ati observat ca adormiti mai greu într-un pat strain?
Salteaua, nici prea moale nici prea tare, poate fi cheia unui somn cu vise placute.
Stimuli interni
În ce priveste stimulii interni, ei pot fi de doua feluri: fizici sau psihici.
Stimularea fizica interna provine pur si simplu din organele interne si poate fi o durere de burta, nevoia de a urina, o dorinta sexuala, o raceala etc. În schimb, stimularea interna psihica este cea care coincide cu o dorinta, desi uneori, dar numai în aparenta, peste ea se suprapune o grija sau o teama.
Visele copiilor sunt in general simple si usor de interpretat. Ele reflecta un trecut foarte recent (în general, din ziua care a precedat visului) si o dorinta neîmplinita. Visul reprezinta, în mod inconstient, satisfacerea acestei dorinte.
Tot astfel, este relativ usoara interpretarea viselor populatiilor primitive, care seamana cu cele ale copiilor. Nu la fel stau însa lucrurile cu visele adultilor care traiesc în lumea civilizata si sunt expusi unor multiple conditionari. În aceste situatii, dorinta este atât de deformata încât devine practic de nerecunoscut, aparând adesea sub forme exagerate de violenta si de erotism.
Pe lânga prima functie a visului, care este satisfacerea dorintelor celor mai ascunse, mai exista înca una, la fel de importanta, constând în eliberarea de inhibitii.
