Motivul exact pentru care dormim a fost mult timp unul dintre cele mai mari mistere ale științei moderne.
Au fost propuse multe teorii diferite, dar nimeni nu este pe deplin sigur de ce ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind.
Au existat numeroase cercetări care arată cum somnul ajută la consolidarea amintirilor și la repararea organismului, însă mulți oameni de știință consideră că aceste acțiuni nu explică pe deplin scopul de bază al somnului, în special din punct de vedere evolutiv.
Petrecându-ne atât de mult timp din viață dormind și fiind vulnerabili, ne expunem la mari pericole, așa că mulți experți cred că trebuie să existe un motiv mai convingător pentru care dormim.
Una dintre cele mai importante teorii ale somnului sugerează că somnul este necesar pentru a permite creierului să facă curățenie și să se regenereze după activitățile din ziua precedentă.
Cercetările efectuate pe șoareci susțin această teorie:
Un studiu publicat într-un număr din 2013 al revistei Science a arătat că somnul oferă creierului șansa de a se curăța.
Studiul în sine a implicat examinarea fluxului de fluide din creierul șoarecilor în stare de veghe și de somn.
Cercetătorii s-au concentrat în special pe modul în care fluidele curg în sistemul limfatic sau în spațiile dintre neuroni.
Acesta este un fel de sistem de eliminare a deșeurilor, eliminând deșeurile pe care celulele creierului le generează atunci când îndeplinesc sarcini normale.
Fluxul de fluide crește în creierul adormit
Cu toate acestea, transportul acestor deșeuri necesită o cantitate mare de energie, iar cercetătorii au emis ipoteza că creierul nu ar fi capabil să susțină aceste funcții de curățare și să proceseze informațiile senzoriale în același timp.
Pentru a testa această idee, autorul principal al studiului, Lulu Xie, a petrecut doi ani antrenând șoareci să adoarmă pe un tip de microscop care le-ar permite cercetătorilor să observe colorantul care se deplasează prin țesuturi vii.
După ce activitatea EEG a confirmat că șoarecii dormeau cu adevărat, un colorant verde a fost injectat în lichidul lor cefalorahidian.
O jumătate de oră mai târziu, șoarecii au fost treziți și apoi a fost injectat un colorant roșu.
Prin acest proces, cercetătorii au putut urmări mișcările colorantului verde și roșu prin creier.
Ceea ce au observat a fost că, în timp ce cantități mari de lichid cefalorahidian curgeau prin creier în timpul somnului, în timp ce în stare de veghe se observa foarte puțină mișcare.
Spațiile dintre celulele creierului devin mai mari în timpul somnului
Așadar, de ce a existat un flux de lichid atât de mare în timpul stărilor de somn, spre deosebire de stările de veghe?
Cercetătorii au observat, de asemenea, că spațiile interstițiale dintre celulele creierului au devenit mult mai mari în timpul somnului, permițând fluidului să curgă mai liber.
Aceste canale au crescut cu aproximativ 60% în timpul somnului.
De asemenea, cercetătorii au constatat că atunci când anumite proteine au fost injectate în șoareci, acestea au fost eliminate mult mai repede în timpul somnului.
Implicații posibile
Aceste descoperiri au implicații semnificative pentru tratarea bolilor creierului, precum Alzheimer.
Înțelegerea precisă a modului și a momentului în care creierul activează sistemul limfatic și elimină deșeurile este un prim pas critic în eforturile de a modula potențial acest sistem și de a-l face să funcționeze mai eficient.
Oamenii de știință știu de mult timp că anumite afecțiuni neurologice, cum ar fi demența, Alzheimer și accidentul vascular cerebral, sunt toate asociate cu tulburări de somn.
Aceste rezultate ar putea sugera că lipsa somnului ar putea juca un rol cauzal în astfel de afecțiuni.
Acum că cercetătorii au identificat acest proces de curățare a creierului, speranța lor este că va duce la continuarea cercetărilor privind modul în care funcționează acest proces și rolul pe care l-ar putea juca în afecțiuni neurologice precum boala Alzheimer.
De asemenea, studiul subliniază încă o dată importanța somnului.
