Clasificarea viselor

Visul se poate descrie ca un univers paralel, cu cel al nostru, insa un plan superior, celui fizic.

Unii il numesc Astral.

Visul ne insoteste toata viata, insa visul difera de la persoana la persoana.

Unii viseaza mult, altii putin si unii chiar deloc toata viata.

Visul poate fi clasificat in “lung” sau “scurt”.

Sunt cazuri in care putem visa in fiecare noapte, numai din cand in cand sau putem avea un singur vis, doua vise sau mai multe de-a lungul intregii vieti.

Visul nu este o constanta fixa, ci variaza, in functie de diversi factori.

Putem clasifica visele in:

  • vise simbolice,
  • vise compensatorii,
  • vise legate de starea de sanatate,
  • vise legate de gasirea solutiilor unor probleme,
  • vise telepatice,
  • vise premonitorii,
  • vise lucide
  • cosmaruri.

Visul a starnit curiozitatea si imaginatia oamenilor din cele mai vechi timpuri, iar preocuparea pentru descifrarea lor difera in functie de gradul de cultura si civilizatie.

Unele din caracteristicile visului sunt: coerenta sau incoerenta, logica, claritate sau neclaritate.

Omul primitiv acorda o mare importantei visului, considerand ca reprezinta lumea de dincolo, prin care zeitatile sau duhurile comunica cu el, dandu-i sfaturi despre ceea ce trebuie sa faca pe viitor – asa zisele simboluri, pe care trebuia sa le descifreze.

Astfel, prin vis omul primea vesti bune sau rele, in functie de simbolistica visului. In acea perioada au aparut noi ocupatii, ca cea ce vrac, magician la care omul apela pentru a i se talmaci visele.

Conform teorie lui Sigmund Freud visul ar fi o refulare a unei dorinte si contine o serie de imagini, sentimente, idei, impresii, pe care visatorul si le poate aminti la trezire, pe cand Hildebrand socoteste ca visul isi preia elementele din realitatea vietii psihice, din evenimentele interioare si exterioare traite.

Studierea si interpretarea viselor, de catre psihanaliza este un procedeu „revolutionar” pe care Freud il introduce in stiinta psihicului uman – psihologia.

Psihanaliza se aseamana cu metoda populara de talmacire a viselor prin aceea ca analizeaza visul element, oferind in final un sens general.

Insa metoda populara propune o cheie de simboluri mai mult sau mai putin arbitrara, pe cand psihanaliza utilizeaza simbolurile individuale, care sunt specifice unui singur individ.

Jung este cel care va completa aceasta analiza introducand notiunea de arhetip, un fel de simbol colectiv, precum si metoda asociatiei dirijate de idei.

Am putea spune, ca o concluzie la tot ceea ce au afirmat cercetatorii asupra visului, ca informatiile care alcatuiesc un vis au ca sursa experienta proprie. Insa majoritatea visurilor pe care le avem sunt in alb-negru, rare sunt cazurile in care visam in culori.

Orbii, de exemplu nu pot visa cu imagini vizuale.

Exista insa situatii cand oamenii au declarat ca au visat locuri pe care nu le-au vazut niciodata, deci experienta personala in acest caz nu mai are nici o importanta, poate fi vorba doar de dorinta de a vedea acel loc, într-un timp viitor.

Pavlov de exemplu, considera ca visul este o expresie a manifestarilor unor anumite puncte de veghe “speciale, existente pe aria corticala”, care se afla intr-o stare de inhibitie specifica starii de somn.

In urma cercetarilor din ultimele doua decenii, s-a constatat ca somnul cu vise este esentiala, vitala omului cat si animalelor, deoarece nu se poate trai fara vise, pentru ca acestea sunt importante atat biologic cat si psihic.

Profesorul Michel Jouvet de la facultatea de medicina din Lyon, ademonstrat necesitatea absoluta de a visa. El a facut un experiment de “lipsire de vise” dar nu pe oameni, ci pe pisici.

Dupa o saptamana nevoia de a visa a fost totala, subiectii nemaiputand sa se autocontroleze. In a doua faza, el extirpeaza la 65 de pisici partea tanara a creierului, lasand neatinse partile stravechi adica acel centru al viselor. Rezultatul a fost ca animalele visau continuu ceea ce dovedeste ca visele au aparut pe o anumita treapta a evolutiei si ca constituie forme atavice, legate de structuri vechi ale creierului, dar foarte necesare vietii.

Am putea sa concluzionam, ca urmare a cercetatorilor care s-au efectuat de-a lungul timpului ca visele sunt limbajul sufletului.

Originea lor este necunoscuta, dar ele ne trimit anumite indicii, care ne pot ajuta sa ne rezolvam mai bine problemele din viata de zi cu zi.

Un vis poate fi o halucinatie, o calatorie fantastica in timpul somnului, o lume paralela, in care se pot intampla lucruri pe care ni le dorim sau nu.

Un vis este o stare care ne elibereaza de stres sau incearca sa ne distraga atentia de la problemele zilnice, cu care ne confruntam.

Numai cel care viseaza poate gasi semnificatia visului pe care l-a avut, deoarece acestea tin de fiecare individ in parte.

0 0 voturi
Voteaza si tu!
Subscribe
Notify of
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
0
Participă si tu la discutii!x
()
x
Dictionar Vise de Noapte
Logo
Register New Account
Reset Password