Persefona, în mitologia greacă, simbolizează zeița lumii subterane și a ierburilor, florilor, fructelor și parfumurilor.
Persefona era fiica lui Zeus și a surorii sale Demeter. Simbolismul ei este legat de ciclul vieții și de natură. Cu alte cuvinte, Persefona este simbolul anotimpurilor, deoarece a petrecut trei anotimpuri în Olimp, alături de mama și tatăl ei, și un anotimp în lumea de dincolo, alături de soțul ei, Hades.
Cele trei anotimpuri pe care le-a petrecut pe Olimp, când plantele germinau, creșteau și dădeau roade, erau primăvara, vara și toamna. Iar timpul petrecut alături de soțul ei, unde natura moare temporar, ar fi iarna. Persefona este, de asemenea, un simbol al reginei.
Zeii Hermes, Apollo, Dionysos și Ares au curtat-o mereu pe Persefona, pentru că era foarte frumoasă și poseda multă feminitate, ceea ce îi conferă și o semnificație, însă a fost mereu protejată de mama ei, Demeter, care o ascundea.
De asemenea, a atras atenția zeului Hades, care a cerut-o în căsătorie în timpul adolescenței sale. Cu toate acestea, Zeus l-a avertizat că Demetra nu dorea ca niciun zeu să fie soțul Persefonei.
Răpirea Persefonei de către Hades
Supărat, Hades a decis să o răpească pe Persefona în timp ce aceasta se afla pe câmp la cules de fructe și flori și a dus-o în lumea de dincolo, lumea morților pe care el o conducea.
Furioasă, mama ei, Demetra, când a aflat de dispariția fiicei sale, a aruncat pe pământ o molimă care a distrus toate culturile, recoltele și animalele, și că pământul va rămâne așa până la apariția fiicei sale.
Când a aflat că fiica ei a fost răpită de zeul lumii subterane, Demetra i-a cerut lui Zeus să-i ordone lui Hades să i-o înapoieze pe fiica ei. Zeus, la rândul său, a fost de acord cu o condiție: Hades îi va înapoia fiica sa cu condiția ca Persefona să nu fi mâncat nimic în lumea subterană.
Hades a fost de acord cu înțelegerea, dar, foarte viclean cum era, i-a dat Persefonei o rodie. Fiind înfometată, a mâncat câteva semințe din fruct, pecetluindu-și astfel soarta și rămânând prinsă pentru totdeauna în lumea subterană.
Demeter i-a propus atunci un acord lui Hades. Într-o perioadă a anului, Persefona stătea cu ea în Olimp, iar în altă perioadă, stătea cu soțul ei în lumea subterană. Hades a acceptat acordul și astfel au fost create anotimpurile. În timp ce Persefona stătea cu mama ei în Olimp, semințele germinau, creșteau și dădeau roade: era primăvară, vară și toamnă. Apoi, Persefona rămânea cu Hades în lumea subterană: atunci era iarnă, când natura murea pentru a renaște din nou când Persefona se întorcea în Olimp.
În acest fel, Persefona, pe lângă faptul că era zeița fructelor, florilor, ierburilor și parfumurilor, a devenit și regina lumii subterane sau a lumii infernale.
Hades și Persefona erau un cuplu liniștit, fără prea multe certuri, cu excepția unei singure ocazii în care Hades s-a îndrăgostit de o nimfă, iar Persefona, foarte geloasă, a transformat-o într-o plantă.
Sabasius și Zagreus
Persefona era atât de frumoasă încât l-a făcut chiar și pe tatăl ei, Zeus, să se îndrăgostească de ea. Odată, când Zeus era transformat în șarpe, iar Persefona era încă virgină, cei doi au făcut dragoste și Persefona a dat naștere unui cavaler pe nume Sabasius, care era și el zeu.
Există, de asemenea, legende conform cărora copilul lui Persefona și al lui Zeus se numea Zagreus și a fost prima întruchipare a zeului vinului și al orgiilor, Dionysus.
Mai există o altă legendă conform căreia, din nou, după ce s-a căsătorit cu Hades, Persefona a iubit cu tatăl ei, Zeus. Și de data aceasta, cuplul a conceput o fiică pe nume Melinoe.
