Este meritul lui Freud sa puna visul la loc de cinste, facandu-l util psihanalizei. De acum tot ceea ce visa omul era pretios.
Toate imaginile, toate planurile visate erau asternute pe masa si puse sub lupa psihanalistului.
Se nasc astfel dictionare de vise, mai toate cuprinzind continuturi neplacute, amenintatoare.
Inconstientul este cel care transmitea indicatiile legate de frustrarile refulate ale omului. El este cel care indica gradul de afectare psihica a individului rapus de cenzura propriului SupraEu.
Vise de noapte
Dacă nu gasesti ce cauti, trimite visul de AICI
[dwqa-list-questions]
Dacă ar fi sa dam visului o explicatie contemporana si superficiala, am putea spune ca este asemenea programelor calculatoarelor care, lasate in functiune dar nu utilizate, au acel sistem de protectie care deruleaza niste imagini miscate.
Creierul nostru este construit sa functioneze fara oprire
Atunci cand dormim sau doar ne relaxam, el isi continua activitatea.
Nemaiavand un scop clar, un plan logic de desfasurare de imagini, modalitatea cea mai folosita pentru stocarea de informatii pentru memorie, el „plimba” de colo-colo anumite figuri.
Ce pot fi acele figuri?
Cel mai adesea impresii puternice ale diferitelor evenimente recente.
Visam doar conform cu personalitatea noastra, cultura de care apartinem si cu activitatea pe care o derulam zilnic.
De exemplu, matematicienii preocupati de cate o problema, o teorie, in vis obtin rezultatul mult cautat.
August Kekule, chimistul german care a reusit sa reprezinte structura benzenului, a visat aceasta reprezentare prîntr-un sarpe care isi inghite coada.
Dar visele sunt, prin excelenta, un factor de sprijin pentru noi. Pentru ca ele sunt o prelungire cinstita a ceea ce ne reprezinta.
Dar visele ne mai ofera o posibilitate: aceea de a permite sa traim, chiar si in modul deghizat, o alta viata. Mai riscanta, mai plina de pericole.
In vis suntem puternici, in vis avem capacitati uluitoare. Zburam, murim, cadem, facem sex, calatorim, ne pedepsim dusmanii, ne imbogatim, saracim.
Visul vorbeste despre noi
Curajos, violent, optimist sau pesimist, dar intotdeauna onest. Visul ne spune delicat ce ne streseaza, ne ofera solutii, ne distreza sau ne ingrijoreaza.
Bazandu-ne pe vise, nu facem altceva decat sa ne dam noua insine sansa de a trai mai mult si – mai ales – altfel, altceva.
„Intelepciunea populara are dreptate cand pretinde ca visele prezic viitorul. In realitate, visul ne arata viitorul nu asa cum se va realiza, ci cum dorim noi sa se realizeze. Spiritul popular face ceea ce face de obicei: crede ceea ce doreste”
Sigmund Freud
Interesul suscitat de vise asupra omului este ilustrat din vremuri imemoriale de marturii cuprinse in Biblie – visul lui Iosif si nu numai – sau lasate de inteleptii tibetani – „Yoga viselor”- ori maestrul sufi Ibn El-Arabi, Aristotel, Sf.Augustin sau celebrul roman Arthemidorus cu ale sale „Cele 5 carti ale viselor si viziunilor”.
Nici vremurile moderne nu sunt mai prejos din punct de vedere al cercetarii viselor, ceea ce inseamna ca interesul pentru acestea si pentru interpretarea lor a ramas neschimbat. Analiza viselor joaca, de asemenea, un rol important in diferite forme de psihoterapie, deoarece releva continutul nivelurilor profunde ale psihicului.
Nu se poate insa vorbi despre vis inainte de a cunoaste cate ceva despre starea in care acesta se produce, fara a vorbi despre somn.
O scurta incursiune in istoria cercetarii somnului ne arata ca starea de relaxare psihica este insotita de unde alfa sau ritm alfa, cu o frecventa uniforma de 10 cicluri pe secunda (H.Berger).
Acest ritm uniform alfa este inlocuit, cand adormim, cu ritmuri rapide, cu tensiune scazuta; apoi apar unde libere cu amplitudine mare si cu o durata scazuta (Loomis si Davis).
Incetinirea treptata si cresterea amplitudinii undelor insotesc somnul profund.
N.Kleitman a observat ca miscarile lente, pendulare ale globilor oculari, devin la un moment dat, foarte rapide; in aceasta faza se instaleaza visele (REM).
Referindu-ne la problema somnului este demn de remarcat ca somnul – in sine – constituie inca o sfera incomplet descifrata a vietii. Ce spun cercetatorii despre somn? Ei considera ca somnul profund este absenta oricarei activitati mentale si acest somn fara vise are o functie anabolica, previne si anihileaza oboseala fizica, are rol in procesele de memorie si in odihna sistemului nervos central.
Somnul cu vise modeleaza si remodeleaza memoria, prin repararea, reorganizarea si formarea de noi conexiuni in sistemele neuronale si extensiile lor corticale; ofera suport energetic si de memorie pentru invatare, atentie si modelarea si integritatea personalitatii; reface sistemul nervos central dupa stres si efort intelectual si are un rol important in mecanismele psihice – interactiuni si restructurari ale memoriei.
Stiind toate acestea putem trage concluzia ca privarea de somn poate duce la dereglari psihice.
Visul este reprezentarea care nu concorda cu principiile logicii, ale perceptiei si nici cu dimensiunile timpului si spatiului, el depasind deprinderile noastre si normele morale.
R.Cohen scrie despre vis ca fiind o relatie de contrapondere (de balanta) intre constient si inconstient.
Dorintele, angoasele, aspiratiile si frustrarile constientului isi gasesc in imaginile onirice – corect intelese – o compensatie si, prin urmare, rectificari esentiale.
Se cunosc diverse tipuri de vise si vom expune succint cateva din aceste tipuri.
Visul profetic
Visul profetic poate fi un avertisment mai mult sau mai putin deghizat privind un eveniment critic din trecut, prezent sau viitor. In antichitate, conducatorii de osti mergeau sa doarma in temple inaintea bataliilor decisive a pentru a afla in vis dorinta zeilor asupra acestora. Tot într-un vis profetic, Maya inainte de a-l naste pe Budha, a visat un elefant alb si a stiut ca fiul ei va fi o persoana importanta; Calpurnia, sotia lui Cezar, a visat inainte de asasinatul din For, ca-l va purta pe brate pe sotul ei.
Visul telepatic
Visul telepatic are loc datorita informatiilor telepatice. Cele mai puternice, mai usor de perceput si de emis – sunt cele emotionale. Visul telepatic stabileste legatura cu gandirea si sentimentele unor persoane sau chiar grupuri de persoane aflate la mare departare.
Visul presentiment
Visul presentiment are loc atunci cand, pe baza elementelor furnizate de memorie, subconstientul concluzioneaza asupra unui eveniment.
Visul vizionar
Visul vizionar se produce in somnul superficial; reveria poate contine elemente vizionare. Acestui tip de vise ii corespund unde theta. Se cunoaste obiceiul amerindienilor de a merge la Marele Lac, unde petreceau multe zile si nopti asteptand rabdatori o viziune de la Marele Spirit pe care preotul sau vrajitorul le-o interpreta.
Visul autosugestionat
Visul autosugestionat, produs in mod voit. Este binecunoscut faptul ca scriitorul Robert Louis Stevenson obisnuia sa-si impuna inainte de a adormi – sa viseze povesti de aventura romantica.
Visul direct inspirational
Visul direct inspirational care nu necesita nici o interpretare, cum se cunoaste visul marelui violonist si compozitor italian Giuseppe Tartini autor al celebrei „Sonata Diavolului”, care a terminat ultima parte a acesteia dupa ce Diavolul i-a cantat-o in vis.
Cercetari de data recenta vorbesc despre „visul lucid” care este forma speciala de constiinta, in care suntem constienti ca visam si ne continuam visul, fara a ne trezi.
Pentru studierea claritatii mentale in timpul visului se fac cercetari la „Institutul Luciditatii” fondat in l987 de catre dr.Stephen LaBerge.
Inainte de a trece mai departe, este demn de retinut faptul ca C.G. Jung considera ca visul reflecta unele aspecte ale vietii omului dar si posibilitatile acestuia.
Dupa opinia sa, simbolurile din vis constituie o parte a subconstientului colectiv al celui care viseaza, fiind alcatuite din arhetipuri aparute pe parcursul evolutiei speciei noastre.
Fondul arhetipal din inconstientul colectiv contine simboluri care au acelasi inteles la toate popoarele, ca porumbelul alb, mama, focul, mielul s.a. Subconstientul individual este legat de cel colectiv si poate prelua de la acesta orice informatie folosind simboluri sau arhetipuri comune tuturor.
Sa mai spunem ca visele inteligibile si rationale sunt realizarea nedeghizata a unei dorinte, alfel spus, dorinta a carei realizare concreta o reprezinta visul respectiv, este o dorinta recunoscuta de catre constiinta, nesatisfacuta in viata cotidiana, dar intru totul demna de interes.
Analiza viselor confuze si neinteligibile ne arata ceva analog: fundamentul acestor vise este, de asemenea, o dorinta dar pe care ideile latente ne-o releva intr-o reprezentare obscura; numim aceste vise realizari voalate ale dorintelor refulate.
Oamenii au dat visului o semnificatie importanta inca din cele mai vechi timpuri. El – visul – a fost intotdeauna investit cu puteri particulare, dar semnificatia visului variaza in functie de epoca istorica, de contextul social si cultural si, nu in ultimul rand, de legatura acestora cu constientul.
Interpretarile de acum cateva sute de ani nu mai corespund simbolurilor de astazi, dar corespund simbolurilor arhetipale despre care am vorbit mai sus. Oricum, interpretabile pot fi diferite de la subiect la subiect, functie de nenumarati factori despre care vom vorbi.
Psihanalistii atrag atentia nu numai asupra continutului viselor, ci, mai ales, asupra continutului ascuns, simbolizat, care poate fi analizat, folosindu-se informatiile furnizate de subiect (cel care a visat) referitoare la personalitatea si circumstantele vietii persoanei respective, cu ajutorul unor asociatii libere.
Potrivit lui Freud „talmacirea viselor reprezinta calea de a cunoaste continutul inconstientului, ca parte a psihicului uman” iar interpretarea nu are in vedere ansamblul visului, ci fiecare din elementele sale de continut care, fiecare, reclama o determinare aparte.
Pe de alta parte, Jung vede visul ca pe mesagerul inconstientului care are misiunea de a ne releva secretele care scapa constientului. Visul devine mesaj, o aducere la cunostinta, mesaj preluat pana ajunge sa fie inteles. El spune ca visele contrabalanseaza atitudinile din timpul zilei.
Jung nu oferea interpretarea visului celor veniti la psihanaliza, ci considera important ca autorul visului sa-si inteleaga propriul vis. In timp ce Freud sustinea ca ” lucrurile care nu sunt obiect de interes in timpul zilei nu devin obiect de interes pentru vise, iar fleacurile care nu ne ating in stare de veghe este imposibil sa ne preocupe in timpul somnului”, cercetatorii moderni (Hoss si Delaney) sustin pe buna dreptate ca , dimpotriva, subconstientul activ in timpul somnului este mai perspicace in ceea ce priveste viata noastra decat constientul, el „inregistrand” in stare de veghe si „redand” in somn detalii considerate de constientul subiectiv ca fiind nesemnificative.
Un alt cercetator asupra interpretarii viselor a fost D.Foulhes, care, folosindu-se de psihologie si lingvistica, a cautat sensul ascuns al viselor in „Gramatica viselor”.
In timp ce unii cercetatori sustin ca visele ce contin explozii nucleare, prabusiri in abisuri, sfarsitul lumii, razboi sugereaza ca personalitatea respectiva a subiectului se afla in pragul unor profunde transformari in viata sa (referindu-se chiar la o renastere spirituala), alti cercetatori sustin ca aceste vise catastrofice sunt asa-zisele vise organice cauzate de perturbarea fluxului sanguin cerebral si ca ele nu pot fi considerate ca fiind profetice de vreme ce nu vin din subconstient sau din mintea intuitiva ci provin dintr-o disfunctionalitate fizica.
Nu putem vorbi despre interpretarea viselor fara sa amintim o poveste frumoasa si adevarata, despre care a scris pentru prima data prof. Kilton Steward in 1969. Este vorba despre tribul SENOI al carui obicei de talmacire a viselor a dat numele unei metode moderne de cercetare in domeniu.
In padurile ecuatoriale din Malaezia a fost descoperit un trib care traieste intr-o armonie desavarsita, fara razboaie, fara conflicte, fara probleme sociale.
Modul lor de „guvernare” este simplu: in fiecare dimineata familiile se reunesc si-si povestesc visele.
Apoi barbatii familiilor merg la conducatorul spiritual al tribului, pe care-l numesc „tohat”, ii prezinta cele mai semnificative vise, iar acesta le „talmaceste”, dandu-le indrumari in functie de visele respective. Se pare ca sistemul functioneaza perfect din moment ce tribul convietuieste pasnic de demult.
Tribul este un sistem „inchis”, acolo totul este cunoscut, trecutul si prezentul tuturor membrilor tribului. „Tohat”-ul coreleaza – de fapt – avertizarile din visele respective cu actiunile constiente ale tribului.
Este vorba de un proces activ de interpretare, urmarindu-se o noua intelegere a vietii membrilor tribului, cat si modificarea optima a actiunilor viitoare, functie de interpretarea visului.
Acelasi lucru il fac cercetatorii metodei JUNG-SENOI din California, pornind de la premisa ca imaginile simbolice si actiunile onirice au pentru cel care viseaza un sens specific, unic si ca visul reflecta anume psihologia persoanei respective. Se doreste gasirea unei interpretari specifice autorului visului evocand experienta proprie acestuia.
Sa mai spunem ca exista si metode de influentare a visului ca: muzica, aromoterapia, cromoterapia, autosugestia s.a.
De asemenea putem sa spunem ca visul ne avertizeaza si ne ajuta sa ne recunoastem asa cum suntem in realitate, in conformitate cu evolutia noastra spirituala, materiala si sociala.
